Antibioticele din alimente – o problemă actuală!

Antibioticele din alimente!

Folosite pe scară largă în alimentaţia animalelor, antibioticele au contribuit la creşterea numărului de bacterii rezistente la tratamentul cu aceste medicamente la oameni (biorezistenţă). Produsele de origine animală care conţin antibiotice sunt destul de greu de evitat pentru că producătorii nu sunt obligaţi să specifice acest lucru pe etichetă.

În 2010, Dr. Thomas R. Frieden, directorul CDC (Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor) din SUA, sublinia faptul că există o legătură directă între hrănirea animalelor cu antibiotice şi creşterea rezistenţei la antibiotice. Potrivit CDC, rezistenţa la antibiotice duce la creşterea costului tratamentelor, creşterea numărului de zile de spitalizare şi decese. Aproximativ 100.000 de persoane mor anual în SUA din cauza infecţiilor intraspitaliceşti. Cele mai multe infecţii sunt cauzate de bacterii rezistente la antibioticele folosite anterior cu succes pentru tratarea lor.

Bine de ştiut!
80% din antibioticele vândute în SUA sunt administrate animalelor din ferme pentru a le face să crească mai repede sau pentru a preveni o serie de afecţiuni care apot apărea din cauza creşterii lor în condiţii improprii.

Un studiu din 2001, publicat în New England Journal of Medicine, a arătat că 84% din Salmonella găsită în preparatele din carne de vacă de pe rafturile supermarketurilor este rezistentă la unele antibiotice. Alt studiu, din 2002, a arătat că mai multe persoane au fost infestate cu Salmonella pentru că au consumat carne de porc tratat cu ciprofloxacin.

Abuzul de antibiotice şi biorezistenţa

Creşterea numărului bacteriilor rezistente la antibiotice reprezintă una dintre cele mai mari probleme de sănătate la momentul actual, atât potrivit OMS, cât şi medicilor. Cei mai mulţi dintre aceşti germeni care provoacă boli greu de tratat provin din produsele de origine animală şi se răspândesc apoi la oameni. Hrănirea constantă a animalelor cu doze mici de antibiotice permite agenţilor patogeni să se adapteze şi să supravieţuiască acestor medicamente.

Deşi unele bacterii sunt rezistente la antibiotice în mod natural, altele dezvoltă rezistenţă prin mutaţii genetice sau transfer de material genetic. Bolile cauzate de bacteriile rezistente la antibiotice se pot dovedi foarte greu de tratat. Printre motivele apariţiei acestei rezistenţe se numără abuzul de antibiotice în tratamentul diverselor boli la oameni, dar şi reziduurilor de antibiotice din alimentele de origine animală.

Cum ne afectează antibioticele sănătatea

În zootehnie, antibioticele au fost folosite până în anii ’70 fără reglementări. Abia după aceea, utilizarea lor a fost restrânsă. Folosite în exces, unele antibiotice afectează creierul, sângele, ficatul, provoacă alergii (a căror gravitate poate ajunge până la şoc anafilactic), tulburări ale metabolismului lipidelor şi glucidelor, induc rezistenţa unor germeni (rezistenţă transmisă genetic generaţiilor viitoare), dezechilibrează flora intestinală (favorizând dezvoltarea ciupercilor, levurilor şi a Salmonellei) şi tulburări de reproducere. Unele antibiotice se elimină din organism, dar altele au afinitate pentru anumite organe (ficat, rinichi, plămâni, creier), unde se acumulează.

La începutul anului 2012, FDA a interzis folosirea unei clase de antibiotice (cefalosporină) la animalele de fermă destinate consumului. Cefalosporinele nu sunt primele antibiotice folosite pentru a forţa creşterea animalelor. Aceste antibiotice au fost introduse în 1964 şi cel mai adesea se folosesc în tratamentul pneumoniei, infecţiilor de ureche, piele sau ale tractului urinar.

Ştiai că…
În 2010, producătorii de de carne din SUA au folosit 27 de tone de cefalosporine (din totalul de 14.600 de tone de antibiotice folosite în alimentaţia animalelor anual)?

80% din totalul antibioticelor sunt adăugate în apă şi furaje pentru a le face să se îngraşe mai repede sau să nu se îmbolnăvească în ciuda condiţiilor improprii de trai.

Bacteriile rezistente la antibiotice care apar la animalele crescute pentru carne ca urmare a administrării de antibiotice pot fi transmise oamenilor, potrivit unui studiu recent. Peste 95% din puii comercializaţi în Germania sunt trataţi cu antibiotice, se arată într-un raport al oficiului pentru protecţia consumatorului din Renania. Doza maximă de antibiotice pe care puii o pot primi nu este reglementată, aşa că aceştia pot fi hrăniţi cu antibiotice toată viaţa. Antibioticele din produsele de orgine animală ajung în organismul uman şi afectează în primul rând flora intestinală, în special flora de la nivelul colonului.

Fierberea atentă a cărnii, recomandată

În ferme, toate furajele sunt tratate cu antibiotic şi hormoni. Doza de antibiotic sau de hormoni, cât şi produsul selectat trebuie să fie autorizate de către autorităţile competente. În general, carnea, cu excepţia celei bio, are reziduuri de antibiotic sau de hormoni, a declarat pentru Mediafax medicul primar Georgeta Văcaru, specialist în boli metabolice şi de nutriţie. Precizările au fost făcute, după ce autorităţile germane ar fi găsit carne de curcan cu reziduuri de antibiotic într-un lot care ar proveni de la o fermă din România, la începutul lunii martie 2013.

Carnea cu reziduuri de antibiotice necesită o preparare termică atentă. Trebuie fiartă în primă fază, apoi apa în care a fiert trebuie aruncată şi carnea friptă sau fiartă din nou. Carnea direct friptă va păstra toxinele şi reziduurile de antibiotic!

Antibioticele trec uşor în lapte

Prin lapte se elimină de 3-4 ori mai mult antibiotic decât prin urină, din cauză că aceste medicamente se leagă de proteine. Mai mult, prin lapte, reziduurile de antibiotice se elimină timp de o săptămână de la ultima administrare, mai ales tetraciclina şi cloramfenicolul. Aceste reziduuri de antibiotice duc la distrugerea bacteriilor lactice acidifiante, dezvoltarea unor bacterii care modifică gustul brânzeturilor, dezvoltarea de bacterii care duc la fermentaţii nespecifice, gust neplăcut, consistenţă sfărâmicioasă, miros rânced.

Ştiai că…
Un litru de lapte cu reziduuri de antibiotice poate influenţa negativ fermentarea a 1000 de litri de lapte?

Pe piaţa comunitară, producerea şi procesarea lactatelor (ca de altfel a tuturor produselor de orgine animală) sunt strict reglemetate. Antibioticele pot ajunge în lapte din cauza tratamentelor utilizate în timpul tratamentului unor boli, dar se pot folosi şi ca metode de conservare.

Bine de ştiut!
Orice nivel de antibiotice din lapte face din acesta un produs falsificat!

Laptele contaminat cu antibiotice nu poate fi prelucrat industrial (mai ales pentru producerea brânzeturilor şi a altor produse lactate fermentate), deoarece dezvoltarea bacteriilor poate fi perturbată. Pasteurizarea laptelui nu distruge antibioticele, iar fierberea poate produce descompuneri parţiale ale acestor substanţe.

Bine de ştiut!
Laptele praf obţinut din lapte contaminat cu antibiotice va păstra o parte din acestea!

Laptele este din nou sigur pentru consum la 14 zile de la întreruperea tratamentului cu antibiotice.

Reziduurile de medicamente se pot acumula în ţesuturile grase (rinchi sau ficat) ale animalelor şi, prin consum, pot ajunge în organismul uman. Utilizarea antibioticelor în fermele de animale este unul dintre cauzele apariţiei speciilor de bacterii rezistente le antibiotice, ceea ce duce la apariţia unor boli infecţioanse care nu se mai pot trata cu antibioticele tradiţionale.

Ca urmare, Uniunea Europeană a interzis, în martie 2002, utilizarea antibioticelor ca agenţi de creştere a animalelor ierbivore să fie suspendată, începând cu 2006.

sursa – zenith.ro