Mă întorc acasă de Crăciun – superb!

Acasă de Crăciun

Mă-ntorc acasă de Crăciun
Când iarna alb se cerne
Şi redevin copilul bun
Din basmele eterne,

Când Moşul drag din cer venea
Dorinţe să-mplinească
Şi prin troienele de nea
Colinde să pornească.

La geamuri brazii-mpodobiţi
Luceau cu stele-o mie,
În ochii de copil uimiţi
Păreau o feerie!

În aer, zvon de clopoţei.
În case şi în tindă,
Covrigi şi nuci şi colăcei
Drept plată la colindă.

Aştept şi-acum să retrăiesc
Mirajul sărbătorii
Ce an de an îl povestesc
Irozii şi păstorii.

Şi-l rog în gând pe Moş Crăciun
La drum când se aşterne,
Să redevin copilul bun
Din basmele eterne.

Mă-ntorc acasă de Crăciun,
Mereu mă voi întoarce
Când iarna-n satul meu străbun
Fuiorul alb îl toarce.

Mă întorc acasă de Crăciun – Cornelia Turlea

 

Ce să nu faci în Ajun şi de Crăciun ca să-ţi mergă bine tot anul

Ce să nu faci în Ajun şi de Crăciun ca să-ţi mergă bine tot anul!

Obiceiuri şi datini populare din moş strămoşi

Crăciunul este sărbătoarea naşterii lui Iisus, a luminii şi a compasiunii faţă de semeni. Tradiţiile şi obiceiurile specifice acestei sărbători sunt printre cele mai frumoase din an şi trebuie să ni le amintim cu bucurie, scrie CanCan.

Din păcate, multe dintre tradiţiile şi obiceiurile româneşti din seara de Ajun se pierd sau se amestecă cu cele din alte ţări. Oricât de frumoase ar fi colindele englezeşti sau filmele americane cu Moş Crăciun, trebuie să ne amintim că suntem români şi să păstrăm obiceiurile noastre vechi, de sute de ani.

Deşi naşterea Domnului se sărbătoreşte diferit în funcţie de zonă, există câteva obiceiuri şi tradiţii străvechi, care sunt comune şi se regăsesc în orice colţ al României, ca, de pildă, mersul cu colindul, pregătirea bucatelor tradiţionale, împodobirea bradului în Ajun (sau în ultima sâmbătă înainte de Crăciun), mersul la Biserică în dimineaţa de Crăciun şi servirea mesei împreună cu familia, în prima zi a Crăciunului.

Ce se face în Ajunul Crăciunului?

În noaptea de 24 spre 25 decembrie, mulţi români lasă pe masă un colac şi o cană cu apă, acestea fiindu-le destinate celor morţi, despre care se spune că în noaptea respectivă vin să îşi revadă casa.

De asemenea, se zice că este bine ca primul om care îţi intră în casă în ziua de Crăciun să fie bărbat, pentru că aduce noroc. În plus, nu se mătura în prima zi de Crăciun, nu se minte şi nu se înjură. Din timpuri vechi, se spune că în noaptea de Ajun nu e bine să dormi pe paie sau în fân, în grajdul animalelor, pentru că este noaptea în care boii vorbesc între ei despre Mântuitorul Hristos care s-a născut în iesle şi pe care aceştia l-au încălzit cu suflarea lor. Se spune că în Ajun de Crăciun cerurile se deschid, dar această minune nu poate fi văzută decât de oamenii credincioşi şi buni la suflet.

Un obicei care se întâlneşte în multe regiuni ale ţării este ca în ziua Ajunului, preotul, dar şi cântăreţii bisericeşti, umblă din casă în casă cu icoana naşterii lui Iisus Hristos.

Ce spune legenda despre Ajunul Crăciunului?

În tradiţia populară, Ajunul Crăciunului este sărbătoarea de sfârşit de an patronată de moş Ajun, despre care se spune că era frate geamăn cu moş Crăciun, deoarece semănau între ei ca două picături de apă. Se spune că moş Ajun ar fi fost ultimul dintre apostoli. De asemenea, moş Ajun este cel care a poruncit să se dea flăcăilor colaci, să se umble cu colindatul şi să li se dăruiască florinţi de la părinţi.

Conform tradiţiei, Maica Domnului, înainte de a naşte, i-a cerut ajutor lui moş Ajun, dar acesta, considerându-se prea sărac, a trimis-o către fratele său mai înstărit – moş Crăciun. Astfel, Fecioara Maria a născut în staulul al cărui stăpân era moş Crăciun.

Obiceiurile din seara de Ajun

-se spune că pentru a avea noroc toată viaţa nu trebuie să mănânci nimic în Ajun de Crăciun;

-în ziua de Ajun, când gospodinele ies prima dată în curte, trebuie să adune câteva surcele pe care mai apoi să le împrăştie prin casă; aceste surcele se numesc “pui”;

-cei care cresc albine nu trebuie să dea nimic din casă în ziua de Ajun, pentru ca albinelor să le meargă bine şi să nu le piardă la roit;

-gospodinele trebuie să fiarbă pentru masa de Ajun mai toate felurile de bucate, pentru a le avea şi în anul următor;

-în Ajunul Crăciunului se pune puţină otavă pe masă, care după sărbători se va da vacilor să o mănânce, astfel le va merge bine şi se vor înmulţi;

-în Ajunul Crăciunului este bine să li se dea copiilor să mănânce bostan pentru a fi sănătoşi tot anul;

-fetele nemăritate trebuie să ţină post negru pentru a-şi putea visa ursitul şi pentru a-l putea vedea, ele trebuie să lase afară, peste noapte, câte puţin din toate felurile de mâncare, negustate; astfel, ursitul va veni şi va gusta, iar fetele vor putea să-l vadă.

Superstiţii de Crăciun:

-o superstiţie ne învaţă că în noaptea de Crăciun nu trebuie să deschidem uşa nimănui pentru că ne va zbura norocul din casă;

-se spune că Dumnezeu a lăsat Crăciunul ca omul să fie în această zi sătul. Cine nu are porc gras de Crăciun nu poate spune că a fost fericit în acel an;

-În Ajunul Crăciunului nu e bine să te baţi, nici măcar în glumă, cu cineva, căci faci buboaie peste an;

-după Crăciun să nu mai fie lăsaţi copiii să mai zică colindatul, ca fac bube;

-acolo unde este datina de a tăia porcul în ziua de Crăciun, gospodinele pregătesc o mâncare din carne macră de porc cu ceapă şi slănină, din care sunt ospătaţi cei dintâi dintre străinii ce le calcă pragul casei, acestei mâncări i se spune „pomana porcului”;

-aluatul frământat în noaptea de Crăciun e bun de deochi pentru vite;

-se crede că la miezul nopţii, înspre Crăciun, apa se preface în vin, iar dobitoacele vorbesc;

-la cele trei sărbători mari-Crăciun, Paşte şi Rusalii-să te speli cu apa în care au fost puşi bani de argint şi vei fi bănos;

-nu e bine ca în Ajunul Crăciunului să fie pus pe masă mai întâi rachiul, pentru că nu el are întâietate în această seara, ci bucatele;

-dacă visezi grâu verde în postul Crăciunului e semn bun că anul care vine are să fie mănos în toate;

-în Ajunul Crăciunului se leagă pomii cu paie, pentru că aceşti pomi să lege rod bogat;

-tot în Ajun se ung pâinile pe deasupra cu muruială de făină de grâu, ca ele să nu crape, iar cu muruială care a rămas, se ung pomii din grădină, ca ei să fie în vară încărcaţi de roade;

-în ziua de Crăciun nu se mătură în casă, ci a doua zi, şi după ce ai măturat du gunoiul la pomi, că-i ajută să fie roditori;

-în seara de 23 spre 24 decembrie, până după miezul nopţii şi în unele locuri până la ziuă, cete de copii merg din casă în casă cu colinda: Moş-Ajunul, Bună-dimineaţa, Colindisul sau Bună-dimineaţa la Moş-Ajun. După credinţa populară, ei sunt purtători de noroc şi fericire;

-oamenii, când se dau la băut rachiu sau vin în sărbătorile Crăciunului, nu zic că beau, ci că se cinstesc;

-începând cu întâia zi de Crăciun şi în următoarele zile ale acestei sărbători, copiii umblă cu Steaua, cântând colinde de stea prin care vestesc naşterea lui Iisus Hristos;

-a doua zi de Crăciun se reia jocul duminical întrerupt vreme de şase săptămâni, şi tot atunci fetele, pe alocuri şi flăcăii, îşi fac intrarea în ceata feciorească;

-nu aduc noroc şi nu se oferă cadou: cuţite, călimară, valiză, creion, cuie, pilă de unghii, centură, fular, umbrelă, oglindă, batistă, ace de cravată, ace de păr, parfumuri cu mirosuri violente, perle negre, farfurii, papuci;

-în seara de Crăciun, se ung cu usturoi vitele, pe la coarne şi şolduri, dar şi uşile de la grajduri pentru a alunga spiritele rele să nu ia laptele vacilor. Cu usturoi se ung şi oamenii pe frunte, pe spate, la coate şi la genunchi, precum şi uşile şi ferestrele casei pentru a îndepărta demonii nopţii;

-în dimineaţa de Crăciun e bine să ne spălam cu apă curată, luată dintr-un izvor sau fântână în care punem o monedă de argint, pentru ca tot anul să fim curaţi ca argintul şi feriţi de boli.

-pâinea să nu se pună cu coaja de jos în sus ca trage a sărăcie;

-dacă cineva bea ceai şi varsă din el din întâmplare, e semn bun;

-când te mănâncă palma dreaptă e semn că vei da bani altei persoane, iar dacă te mănâncă palma stângă înseamnă că vei primi bani;

-femeia care poartă cercei schimbaţi, adică unul de la o pereche şi altul de la alta, e semn că îşi va schimba şi bărbatul

-dacă porţi o cămaşă pe dos e semn că ţi se întoarce norocul spre rău;

-dacă cineva îşi muşcă limba e semn că cineva îl vorbeşte de rău;

dacă la masă se varsă vin din pahar din greşeală înseamnă că va fi veselie;

-când cocoşul cântă în faţa uşii sau a ferestrei vesteşte sosirea unor musafiri.

sursa – https://www.antena3.ro/actualitate/inedit/ce-sa-nu-faci-in-ajun-si-de-craciun-ca-sa-ti-merga-bine-tot-anul-obiceiuri-si-datini-populare-din-392613.html

10 traditii de Crăciun pe care sa le sărbătoriti în familie

10 traditii de Craciun pe care sa le sarbatoriti in familie

Sarbatorile de iarna sunt momentul perfect pentru reinvierea traditiilor de familie. Fie ca decorati bradul de Craciun impreuna cu cei mici, fie ca mergeti cu ei la colindat pe la rude, in fiecare an pastrati obiceiul si faceti Sarbatorile speciale.

Sarbatorile de iarna sunt momentul perfect pentru reinvierea traditiilor de familie. Fie ca decorati bradul de Craciun impreuna cu cei mici, fie ca mergeti cu ei la colindat pe la rude, in fiecare an pastrati obiceiul si faceti Sarbatorile speciale in casa voastra.

Copiii vor indragi Craciunul si Anul Nou nu numai pentru ca stiu ca atunci vor primi cadouri de la toata lumea. Traditiile pe care le respectati in familie vor ramane si peste ani, atunci cand povestile cu Mos Craciun vor avea parfumul copilariei si tot ce mai ramane este atmosfera vesela si plina de iubire a Sarbatorilor petrecute cu cei dragi.

1. Impodobiti bradul impreuna

Desi pare mai usor sa astepti ca picii sa adoarma si apoi sa scoateti la lumina decoratiunile, nimic nu poate fi mai frumos decat bucuria copiilor atunci cand aseaza globuletele pe ramuri. Daca micutii sunt destul de mari incat sa nu existe niciun pericol daca pun mana pe globuri si betetala, atunci impodobirea pomului de Craciun poate fi traditia voastra. Alegeti o zi speciala pe care sa o respectati in fiecare an fie ca este Ajunul, fie ca este ultima sambata inainte de Craciun.

2. Scrieti scrisoarea catre Mos Craciun

Este o traditie care se poate pastra si peste ani, chiar si atunci cand copiii nu vor mai crede in el. Va face parte din magia Craciunului si, in plus, va va dezvalui intotdeauna dorintele cele mai ascunse ale lor. Faceti un eveniment din aceasta activitate. Alegeti plicuri si hartie frumos colorate si asezati scrisorile pe pervaz, de unde Mosul le poate lua atunci cand copiii cuminti dorm.

3. Masa de Craciun

Nu conteaza daca este vorba de pranz sau de micul dejun. Important este sa o petrecti in familie, cu cei dragi si cu aceleasi feluri de mancare preferate de toti. Nu uita, insa, sa adaugi in meniu ceva special care sa le aduca aminte copiilor peste ani de Craciunul copilariei: o prajitura personalizata, placinte cu ravase sau orice alta delicatesa pe care numai tu stii sa o gatesti.

4. Aprinderea luminilor de Sarbatori

Indiferent in ce oras stati, cu siguranta Craciunul aduce si o multime de luminite pe strazile voastre. Mergeti in fiecare an sa vedeti momentul in care se da startul Sarbatorilor la voi in localitate, iar daca aveti noroc si a nins, incheiati seara cu o bulgareala in parc.

5. Mergeti la colindat

Invatati un colind nou in fiecare an si mergeti impreuna cu cei mici pe la vecini si rude cu colindul. Copiii se vor bucura de aceasta traditie a familiei voastre si vor fi fericiti sa dea reprezentatii in fata bunicilor, a matusilor si unchilor, iar la final sa numere cadourile pe care le-au primit.

6. Decembrie, luna bucuriei

Nu trebuie sa simtiti atmosfera de sarbatoare numai in ajunul Craciunului. Incepeti distractia chiar de la inceputul lunii si faceti o traditie pentru fiecare week-end. In prima saptamana faceti impreuna lista de cadouri, in cea de-a doua saptamana mergeti sa cautati bradutul de Craciun, in cea de-a treia saptamana incepeti numaratoarea inversa pana la seara de Ajun si incepeti sa decorati casa, iar in ultimul week-end inainte de Craciun impodobiti bradul si scrieti felicitari familiei. Astfel, copiii vor simti atmosfera de sarbatoare mai mult timp si se vor bucura de doua ori mai mult pentru ca pot lua parte la pregatiri.

7. Prajiturele pentru Mos Craciun

Copiii vor fi incantati sa pregateasca alaturi de tine o mica gustare pentru batranul Mos. Chiar si atunci cand vor creste mari se vor bucura sa stea alaturi de tine si sa te ajute sa faceti un desert special pentru Ajun. Lasati-i sa se bucure de Sarbatoare si coaceti impreuna fursecuri sau biscuiti in forme speciale. Decorati-le cu fulgi de ciocolata alba si asezati-le langa brad, de unde Mosul obosit de drum le va lua pentru a prinde putere.

8. Povestea din seara de Ajun

In fiecare an, cititi-le copiilor o poveste de Craciun care sa le dezvaluie atmosfera magica Sarbatorilor. Fie ca alegi povestea bibilca a Nasterii lui Isus si darurile magilor, fie ca sunteti adeptii aventurilor moderne, cei mici vor fi bucurosi sa le auda inainte sa mearga la culcare.

9. O seara de filme de Craciun

Scoateti de la pastrare filmele cu Mos Craciun si faceti un maraton cinematografic la voi in sufragerie in fata unui bol cu popcorn si o cana cu ceai cald.

10. Invatati sa fiti mai buni

Craciunul este cel mai bun moment pentru a-i invata pe cei mici sa fie mai buni si mai toleranti, sa daruiasca din suflet si sa-si arate dragostea. Strangeti jucariile de care picii s-au plictisit deja si mergeti impreuna la un camin de copii sau la un centru de plasament unde sa faceti daruri celor care sunt singuri pe lume. Va fi cea mai buna lectie pentru copii despre ceea ce inseamna Craciunul.

sursa – http://www.perfecte.ro/mos-nicolae-craciun-revelion/10-traditii-de-craciun-pe-care-sa-le-sarbatoriti-in-familie.html

De ce sa dăruim de Crăciun?

De ce sa daruim de Craciun?

Craciunul nu este o sarbatoare care aminteste de ceva care s-a petrecut candva si undeva. Hristos Se naste tainic si astazi. Nu intamplator cantarile si colindele specifice acestei sarbatori vorbesc despre nasterea Domnului la timpul prezent: „Astazi S-a nascut Hristos, Mesia chip luminos” sau „O, ce veste minunata in Betleem ni se arata, ca astazi S-a nascut Cel fara de inceput”. Astfel, Craciunul trebuie trait ca pe un eveniment al prezentului.

Hristos a primit daruri de la magi: aur, smirna si tamaie, dar asteapta sa primeasca si de la noi daruri. Iar cel mai important dar pe care Hristos il asteapta de la noi este inima noastra. Insa, o inima care nu se deschide altora, nu se poate deschide nici lui Hristos.

Incercati sa daruiti si veti vedea ca e cel mai usor mod de a imbratisa lumea. Cadourile au menirea de a aduce lumea in noi, nu langa noi. Sa nu uitam ca Hristos nu doreste sa fie un vizavi al nostru, ci vrea sa fie prezent in noi.

Se pierde din vedere ca Fiul lui Dumnezeu Se intrupeaza si Se naste ca Om din pantecele Fecioarei, deci din interiorul naturii umane. Avand in vedere ca El este Dumnezeu, putea sa devina Om si in alt chip. Dar primeste sa Se nasca in acest mod, pentru a schimba lumea din interiorul ei. Insa, Nasterea Sa are loc numai dupa ce Fecioara Maria rosteste cuvintele: „Fie mie dupa cuvantul tau“ (Luca 1, 38). Asadar, Intruparea Sa a fost posibila numai dupa ce Fecioara Maria si-a dat acordul sa-I fie mama.

La fel se petrece si acum. Hristos nu da buzna in inimile noastre. Nu intra cu forta. Ci asteapta ca noi sa-I deschidem. Iar cel mai simplu gest prin care Il putem invita pe Hristos in noi este darul. Ca sa nu va lipseasca iubirea fata de cei apropiati, Gourmetgift.ro va vine in intampinare. Retineti, acolo unde nu exista dar, nu exista iubire.

sursa – https://www.crestinortodox.ro/craciun/craciun-ortodox/de-sa-daruim-craciun-155954.html

Ce este Crăciunul. SUPERB!

Ce este Craciunul.

Craciunul nu inseamna cadouri, daca asta inseamna nervi.

Craciunul nu inseamna imbulzeala, ci mai degraba retragere.

Craciunul nu e goana irezistibila de a fi in rand cu lumea care pune bucatele pe masa “ca asa-i traditia”. Craciunul nu e traditie.

Craciunul nu e ghiftuiala oarba, nu e napustire hulpava dupa ce ai postit.

Craciunul nu e razboi in trafic pentru familie.

Craciunul nu e familie daca familia zbarnaie de tensiuni nerostite.

Craciunul nu e Mos Craciun in alb si rosu.

Craciunul nu e colind cu orice pret, supracantat, la ore nepotrivite.

Craciunul nu e o perioada in care “ne deschidem inima ca sa intre lumina sfanta”. De ce ar fi inchis in restul anului?

Craciunul nu e slogan dulceag sau vorbe mari.

Craciunul nu e reamintirea valorilor morale lipsa.

Craciunul nu e un program special la televizor. Si nici zambet fals nu e Craciunul.

Craciunul nu e prilej de regret ca nu ai cu cine petrece sarbatorile.

Craciunul nu e bilant.

Craciunul nu e lumina electrica in exces sau bradul pe care te-ai luptat sa-l aduci acasa ca un erou modern. Craciunul nu e lupta.

Craciunul nu e promotie. Nu-l gasesti pe rafturile care urla ca e Craciunul. Nu e cozonac, caltabos, toba, sorici sau vin rosu.

Craciunul nu e ilustrata si nici fericire tampa impachetata in spoturi publicitare cu reni si Mos Craciuni pentru diferite nise.

Craciunul nu e nimic din toate astea. Nu e drum’n base, nici popcorn sau clubbing.

Craciunul nu e discoteca si nici fantezie sexuala de iarna.

Craciunul nu e bere.

Craciunul nu e nimic din tot zgomotul asta surd si disonant ca o orchestra mondiala care se acordeaza la nesfarsit fara sa mai inceapa sa cante.

N-are niciun rost asa. Nu e despre asta. Nu pentru mine. Mi-o spun in fiecare an, incercand cu disperare sa inot spre marginile vartejului care ma trage la fund unde in malul vascos zac resturi de sarmale, conserve, reprosuri, un fel de mazga sufleteasca, o inertie vesteda.

Craciunul e altceva. Craciunul este momentul in care s-a schimbat TOTUL.

Craciunul e momentul in care Oamenii au descoperit Speranta prin Iubire. Vorbe mari, nu? Da de unde, vorbe prea mici plutind pe Marea Moarta. Dar, pentru ca vorbele astea mici care plutesc in deriva sa ajunga la destinatie si sa umfle panzele celor care mai au curajul sa navigheze, e nevoie sa sarbatorim Craciunul.

Pentru EL. Pentru tot ce ne da in fiecare zi. Pentru tot ce uitam sa-i inapoiem. As fi vrut sa inchei altfel. De fapt, Craciunul nu e nici macar ce am scris eu aici. Nu poti scrie despre Craciun in mijlocul Marii Moarte.

Autor-Tudor Chirila
sursa-tudorchirila.blogspot.ro

7 curiozități despre bradul de Crăciun

7 curiozități despre bradul de Crăciun

Conform tradiției, inainte de Craciun trebuie să împodobim bradul pentru a primi darurile celor dragi. Este un obicei vechi și răpândit în toată lumea creștină, dar de-a lungul secolelor a trecut prin mai multe transformări.

Bradul de Crăciun, un simbol al solstițiului de iarnă

În primele secole ale erei creștine, crengile de brad pe care le aduceau în case oamenii la început de iarnă, nu aveau nicio legătură cu sărbătoarea Crăciunului. Bradul era un simbol al solstițiului de iarnă, care cade de obicei în zilele de 21 sau 22 decembrie și era văzut drept o continuitate a spiritului naturii, care va renaște la începutul primăverii.

Biserica a respins inițial bradul de sărbătoare

Până pe la mijlocul secolului al XVII-lea, preoții au încercat să împiedice perpetuarea obiceiului de a împodobi casa cu crengi de brad iarna. La 1647, preotul Johann Conrad Dannhauer de la Catedrala din Strassbourg spunea despre brazi că sunt doar ”o joacă de copil” și că primesc mai multă atenție decât cuvântul Domnului și sărbătoarea creștină a Nașterii Mântuitorului. Dar lumea a continuat să aducă brazi în case înainte de Crăciun, astfel că, în cele din urmă, biserica a adoptat și acest obicei și a încercat să îi dea o conotație religioasă.

Ce forme a luat bradul de Crăciun de-a lungul timpului

În secolele al XVI-lea și al XVII-lea, familiile mai sărace din sudul Germaniei obișnuiau să agațe câte un brad micuț de tavan, în care atârnau colaci și prăjiturele. Bradul era agățat cu vârful în jos, iar copiii nu ajungeau la bunătățile din el decât cu permisiunea părinților. În alte regiuni, era obiceiul să se facă o piramidă din crenguțe de brad în vârful căreia se punea o lumânare.

La început, pomul de Crăciun era împodobit cu lumânări de ceară

Germanii secolului al XVI-lea au fost primii care au început să adauge lumânări aprinse printre ornamentele din brad. Se crede că pastorul Martin Luther a fost cel care a aprins primele lumânări în brad după ce, într-o seară de iarnă, a văzut stelele sclipind printre crengile unui brad din curtea sa.

Darurile stăteau la început pe ramuri, și nu sub brad

În primele secole în care moda pomului de Crăciun s-a răspândit în Europa și America, darurile se puneau direct în brad. Părinții pregăteau de obicei prăjiturele, jucării și acadele pentru cei mici, le agățau de ramuri și copiii se întreceau care să le ia primii. Cu timpul, darurile au devenit mai mari și mai grele, astfel că au ajuns să fie ascunse sub crengi.

Bradul are nevoie de multă apă

Puțină lume știe că bradul de Crăciun trebuie pus într-un suport cu o bază solidă și înaltă, în care poți adăuga apă. Bradul este încă viu când ajunge în casele noastre, chiar dacă a fost tăiat de două sau trei săptămâni. De aceea, are nevoie de cel puțin unul sau doi litri de apă zilnic. Astfel, bradul se va usca mai greu și își va păstra acele verzi mai mult timp.

Unde au apărut globurile de Crăciun

Micul orășel german Lauscha din Turingia este considerat locul de origine al globurilor pentru pom. Aici, industria sticlăriei era în floare în secolul al XVI-lea și se produceau farfurii, vaze și pahare. În anul 1847, unul dintre cele mai vechi ateliere a început să producă ornamente de Crăciun sub formă de nuci și fructe, de culoare argintie. În scurt timp, ele au început să fie exportate în Europa, apoi în America, în anii 1880.

sursa – https://astrodeva.wordpress.com/2016/12/

 

Una din cele mai frumoase povesti de Crăciun: De ce plânge Mos Crăciun.

De ce plânge Mos Craciun

Cu cateva zile inainte de Craciun, am avut un musafir neobisnuit. Iata cum s-a intamplat. Tocmai imi terminasem treburile gospodaresti specifice pregatirilor de Craciun si ma pregateam sa ma duc la culcare, cand am auzit un zgomot venind din fata casei. Am deschis usa holului si, spre uriasa mea surprindere, era Mos Craciun in persoana; se vedea in spatele unui brad frumos. Si-a pus degetul la gura, semn sa nu strig.

„Ce faci aici?”, ma pregateam sa il intreb.

Cuvintele mi s-au oprit in gat cand am vazut ca avea lacrimi in ochi. Alura vesela cu care suntem obisnuiti sa il vedem pe Mos Craciun disparuse.

Apoi el mi-a spus simplu si convingator: “Invata-i pe copii!”.

Eram contrariata. Ce vroia sa spuna cu aceste cuvinte?? El mi-a anticipat intrebarea si, cu o miscare rapida, a scos un sac mic de jucarii din spatele bradului adus de el.

In timp ce eu stateam acolo complet uluita, Mos Craciun mi-a repetat:

“Invata-i pe copii! Invata-i, invatati-i adevarata semnificatie a Craciunului, cea veche care acum s-a uitat cu desavarsire! Prea putini copii din ziua de azi stiu cu adevarat ce inseamna Craciunul…”.

Mos Craciun s-a intins spre sacul sau si a scos de acolo o coroana verde de brad proaspat.

“Invatati-i pe copii ca verdele proaspat al bradului de Craciun ramane asa, verde, tot anul, simbolizand speranta omenirii ce nu piere niciodata. Toate acele bradului sunt indreptate spre exterior, adica spre Cer, semn al simbolului ca gandurile omului se indreapta toate, cu speranta, spre divinitate.”

A scos apoi din sacul sau o stea stralucitoare pe care a pus-o in varful bradului adus de el.

“Invatati-i pe copii ca steaua se pune in varf de brad ca simbol al promisiunilor pe care noi, oamenii, le-am facut – catre noi insine soi catre semenii nostri – si pe care ni le reamintim privind steaua de Craciun, exact asa cum Dumnezeu a promis sa salveze lumea iar steaua e simbol ca El s-a tinut de cuvant.”

Apoi a scos din sac o lumanare frumoasa de Craciun, din cele cu care suntem obisnuiti sa ornam frumos casa in seara de Ajun.

“Invatati-i pe copii ca lumanarile simbolizeaza faptul ca Iisus a luminat lumea prin nasterea Sa pe acest pamant si cand vedem o flacara arzand de Craciun sa ne reamintim ca este un simbol al luminii prin care El ne arata drumul prin intuneric.”

Inca o data s-a aplecat in sacul lui si a scos o globuri rosii.

“Invatati-i pe copii ca globurile rosii care orneaza bradul simbolizeaza natura eterna a iubirii. Adevarata iubire supravietuieste mereu. Iubirea este ca un glob de afectiune, iar ea straluceste de Craciun precum globurile in bradul frumos impodobit.”.

Apoi Mosul a scos din sac un ornament decorativ cu el insusi.

“Invatati-i pe copii ca Mos Craciun simbolizeaza generozitatea si binele pe care il simtim pe durata lunii decembrie atunci cand daruim si suntem buni cu oamenii.”

A scos apoi o frunza din planta sfanta a Craciunului.

“Invatati-i pe copii ca planta aceasta sfanta semnifica nemurirea. Ea reprezinta coroana de spini purtata de Iisus iar bobitele rosii ale plantei reprezinta picaturi de sange varsati de El.”

Apoi, a scos din sac un cadou impachetat frumos si a spus

“Invatati-i pe copii ca Dumnezeu a iubit asa de mult oamenii si lumea incat ne-a daruit pe singurul sau Fiu exact in ziua de Craciun, atunci cand s-a nascut Iisus. Sa ii multumim in fiecare an, de Craciun, lui Dumnezeu pentru acest dar nepretuit. Invatati-i pe copii ca magii cei intelepti s-au inchinat in fata pruncului sfant si i-au daruit aur si mir. Si noi trebuie sa facem cadouri in acelasi spirit ca magii intelepti”.

Cand a scos din sacul sau un ingeras simbol de agatat in brad, a completat, oftand

“Invatati-i pe copii ca ingerii au fost cei care au vestit cu trompetele lor vestea glorioasa a nasterii Mantuitorului.”

Deodata am auzit un sunet cristalin si curat facut de un clopotel iar Mos Craciun a scos din sacul sau ultimul simbol si anume clopotelul auriu.

“Invatati-i pe copii ca, precum oaia ratacita care a fost gasita cu ajutorul sunetului de clopotel, la fel acest sunet ii va reuni pe oameni in jurul sau. Clopotelul simbolizeaza indrumarea, ghidarea si reintoarcerea acasa, la matca, la suflet.”

Mos Craciun s-a uitat la bradul impodobit si chipul i s-a mai luminat. S-a uitat spre mine si i-am intrezarit din nou sclipirea traditionala in ochi. El spuse:

“Tine minte si transmite tuturor parintilor sa ii inveti pe copiii lor adevarata semnificatie a sarbatorii Craciunului si sa nu mai fiu eu pus mereu in centrul atentiei, pentru ca eu am fost creat ca un simbol de a reaminti oamenilor an de an prin tot ce aduce atmosfera acestei luni sa il purtam in inima, in gand, in vorbe si in fapte pe Cel de la care totul a inceput candva.

Luati-va putin timp departe de agitatia sezonului ca sa ii multumiti pentru toate binecuvantarile pe care vi le-a daruit. Unii dintre voi sunt norocosi ca pot sarbatori inca un Craciun frumos alaturi de familie si prieteni, in timp ce alti oameni care s-au bucurat anul trecut de Craciun nu au reusit sa ajunga si la acesta. Fiti recunoscatori, multumiti si numarati-va motivele de bucurie din viata voastra in seara sfanta de Craciun. Daruiti si nu va mai enervati pentru toate motivele care va solicita in aceste zile. Bucurati-va ca aveti pentru cine pregati, alerga, imparti.”

In timp ce Mosul vorbea cu o voce blanda si soptita, eu ma uitam la bradul impodobit si la lumanare, iar cand am intors capul sa il mai vad o data… disparuse…

Multumesc, Mos Craciun… Nu voi uita niciodata si iti promit ca ii voi invata pe copii.

SURSA – http://sfatulparintilor.ro/familie-parinti/inspirational-motivational-emotional/povestea-de-craciun-pentru-suflet-de-ce-plange-mos-craciun/

„Pâinea cea de toate zilele”…O poveste adevărată.

Cea mai frumoasă poveste adevărată de sărbători

Pâinea cea de toate zilele…

În faţa mea, o bătrânică îmbrăcată tare ponosit scoate cu mâini tremurânde, cu degete îngheţate, un port­mo­neu învechit, în care se zăresc câteva bancnote de 10 lei – puţine! şi câteva de 1 leu – ceva mai mul­te. Scoate din­tr-un bu­zunăraş ascuns câ­teva monede. Le nu­mără cu grijă, de câ­teva ori, cu ace­leaşi de­gete tremurânde, îm­bătrânite de atâţia ani de mun­că, de jertfe, de chinuri, de sufe­rinţă, de lacrimi, de boli. De prea puţine bucurii.

Cere două pâini. Dă să le plă­tească, însă vânzătoarea îi spune că a trecut Moş Nicolae pe acolo, lăsând în dar pâini pentru toţi bă­trânii.

Bătrânica face ochii mari, însă adaugă repede, îndrep­tându-şi spatele şi rostind răspicat: „Îţi mul­ţumesc, mamă, dar am bani de o pâine!”. Vor­beşte cu dem­nitate.

Vânzătoarea insistă, spu­nându-i că un tânăr a trecut şi a lăsat bani pentru toţi bătrânii ce vin să cumpere pâine, întru pomenirea bu­nicii lui. „Bodgaproste atunci, mai­că!”. „Să fie primit!”, zâmbeşte vânzătoarea.

Bătrânica îşi şterge pe furiş o lacrimă, îşi face o cruce şi iese în frig, cu inima încălzită de „pâinea cea de toate zilele”, primită în dar spre pomenirea celor ce s-au dus… dar nu au plecat.

Chiar în timp ce îmi cumpăr pâinea, apare un tânăr grăbit, coborât parcă dintr-un film. Înalt, frumos, îmbrăcat im­pecabil, cu un zâmbet ce ar putea topi toată An­tarctica, se apleacă peste tej­ghea, îm­prăştiind în jur un parfum dis­cret şi îi întinde vân­zătoarei o bancnotă: „Pentru mâi­ne. Vă pup, vă iu­besc, Doam­ne aju­tă!”.

Vân­­ză­toa­rea îl pri­veşte ple­când în gra­bă, urcându-se în maşina lui cea luxoasă. Nu mă mai vede, nu mai aude, rămâne pierdută, to­pită, cu un zâmbet larg… Apoi se închină în grabă şi spune şoptit, cu ochii în lacrimi: „Să-i dea Dumnezeu să­nătate!”.

Magazinul cel mic de pâine s-a umplut deodată de lumină şi de căldură. În ciuda iernii de afară.

sursa – http://www.formula-as.ro/2012/1051/scrisoarea-saptamanii-36/cea-mai-frumoasa-poveste-adevarata-de-craciun-15944

Ce înseamnă a dărui. Poveste de sărbători.

Ce înseamnă a dărui

Pentru că intram in luna sarbatorilor si a cadourilor, această povestioară mi s-a părut mai mult decât potrivită!

Într-o şcoală de la ţară, la ora de religie, un copil l-a întrebat pe preot, care le vorbea despre milă ca despre prima virtute pe care trebuie să o avem neapărat ca să ne mântuim:

– Părinte, dar eu, care sunt sărac şi nu am ce dărui, cum să fac eu milostenie? Dacă aş avea şi eu mai mulţi bani, aş da cu dragă inimă, dar aşa…

– Fiule, nu asta înseamnă milă. Uite, de exemplu, ieri dimineaţă, plecând cu treburi, am văzut-o peste drum pe mama ta, ieşind din curte şi ajutând până acasă o bătrână, ce se ostenea cu o legătură de lemne. Mai târziu, am zărit-o iarăşi îndrumând un călător ce se rătăcise şi, chiar dacă nu l-a putut ospăta, un sfat bun şi o cană cu apă s-au găsit şi pentru el. Când vecina de alături a plecat în târg cu treburi, i-a lăsat în grijă copilul cel mic. Spre seară, când doi săteni se certau în drum, a ieşit şi, cu vorbe frumoase, i-a împăcat. Vezi tu, acum, ce este mila? Chiar dacă nu ai bani să dai şi celorlalţi, nimic nu te împiedică să-i ajuţi cu atât cât poţi.

Nu trebuie să dai din buzunar, ci din suflet.

“Cu un bănuţ dăruit, poţi cumpăra cerul. Nu fiindcă cerul ar fi atât de ieftin, ci fiindcă Dumnezeu este atât de plin de iubire. Dacă n-ai nici măcar acel bănuţ, atunci dă un pahar cu apă rece!” Sfântul Ioan Gură de Aur.

sursa – https://quotationsfreak.wordpress.com/2011/12/23/ce-inseamna-a-darui/

Când se taie porcul si care sunt traditiile si obiceiurile legate de ziua de IGNAT.

Taierea porcului de Ignat – Traditii si obiceiuri

In traditiile si obiceiurile taierii porcului de Ignat, din ziua de 20 decembrie, se impletesc atat credinte crestine cat si si superstitii pagane. Poate ca, tocmai din aceasta cauza, se spunea in popor ca Sfantul Ignat este un sfant fara cruce! In folclorul romanesc, el este indrituit sa aiba putere asupra porcilor intrucat i-ar fi vindecat odata, demult, de o boala grea. De atunci, Sfantul Ignat se arata ratanilor si ii vesteste ca vor muri, iar dupa ce se savarsesc din viata, le ia sufletele.

Frate al lui Mos Craciun si vrednic crestin, se zice ca i-ar fi fost taiate mainile de la incheieturi de catre pagani din pricina credintei sale nestramutate. Sfantul Igant s-ar fi plans de aceasta nedreptate Maicii Domnului, chiar dupa ce aceasta il nascuse in iesle pe Hristos, iar Preacurata l-ar fi indrumat sa-si spele cioatele in scalda sfantului prunc, imediat dupa aceea mainile crescandu-i la loc.

Intr-o alta legenda populara, se povesteste ca Sfantul Ignat s-a infatisat odinioara unui batran, l-a vestit ca dupa el urma sa vina frate-sau, Mos Craciun, si ca se cuvine ca fiecare gospodar sa taie cate un porc pentru a le da de mancare copiilor. De aici s-ar fi nascut obiceiul ca pe 20 decembrie, de ziua Sfantului Ignat, oamenii sa taie cate un porc de Craciun.

Ratanii sunt ingrasati cu graunte numai pana in aceasta zi, iar in noaptea dinainte viseaza (se spune) daca vor fi taiati ori ba. Porcii ce scapa cu viata dupa aceasta sarbatoare nu mai mananca, nu mai pun carne pe ei, si nu se mai ingrasa pentru ca „si-au visat cutitul.” Vechile traditii romanesti recomanda sa tai macar o gaina daca n-ai un porc cu aceasta ocazie, ori sa intepi creasta unei gaini negre, astfel incat sa vezi sange si sa fii, drept urmare, ferit de boli.

Ce se mananca in Ajunul Craciunului?

De altfel, de Sfantul Ignat, copii erau insemnati cu sange pe frunte pentru a fi rumeni si sanatosi tot anul. In mod asemanator, fetele nu lucrau in casa pana cand nu se stropeau pe frunte cu sange de porc, daca se putea unul negru, ca sa nu li se moleseasca mainile aidoma carnii de porc. Din sangele porcilor negri, amestecat cu faina, se prepara un leac ce alunga numeroase boli! Sangele de ratan negru era adunat intr-o strachina cu mei atunci cand acest animal era sacrificat, acest preparat fiind folosit dupa uscare si macinare pentru afumarea copiilor in tot timpul anului, in scopul lecuirii lor de guturai, spaima, naluca si altele.

20 decembrie – Sarbatori , traditii si obiceiuri religioase

Untura de porc negru era considerata a avea puteri magice, benefice, mai ales asupra oilor. Totodata, grasimea de ratan taiat de Ignat putea fi utilizata pentru ungerea trupului unui mort suspectat ca era strigoi. Untura unui astfel de porc avea o larga intrebuintare in vraji si descantece, inclusiv de dragoste.

Conform ritualurilor strabune, porcii taiati pentru Craciun era crestati la ceafa in forma de cruce si dati cu sare imediat dupa ce erau parliti, in asa fel incat carnea lor data de pomana sa fie primita de Dumnezeu si sa nu se strice. In casa se baga mai intai capatana ramatorului, cu ratul inainte, pentru ca sa fie noroc in familie si gospodaria sa aiba parte de porci.

Masa de Craciun in Europa

De Sfantul Ignat se obisnuia a se spala rufele pentru ultima oara in an, o ocupatie ce risca a atrage lingoarea pana la Boboteaza, fiindca pana atunci apele nu mai erau bune. Tot in acest interval de timp, nu se recomanda a se toarce, pentru a le merge bine vitelor si a veni petitori fetelor. Era oprit a se coase si a folosi foarfecele astfel incat sa porcii sa nu rame prin bataturi ori sa rupa rufele intinse la uscat in ograda. Hainele lucrate pe 20 decembrie sorteau oamenii care le imbracau sa se injunghie in cutite!

Sarbatoarea de Ignat era respectata pentru a avea noroc la pasari, a fi sanatosi barbatii, a sta clostile pe oua, sa fie feriti oamenii de bubat, femeile sa poata zamisli copii (la timpul potrivit) sau nu nasca prunci pociti ori palizi, sa nu bolesti (si chiar muri apoi pana seara ori intr-un an), sa nu te intepi sau sa te tai cand lucri, sa nu ai ameteli (asemeni porcului lovit in cap in batatura in ziua Sfantului Ignat).

sursa – http://www.diane.ro/2013/12/taiere-porc-ignat-traditii.html