Povestea măgarului căzut în fântână. O poveste interesantă.

Povestea măgarului căzut în fântână

Într-o bună zi, măgarul unui țăran căzu într-o fântână. Nefericitul animal se puse pe zbierat, ore întregi, în timp ce țăranul căuta să vadă ce e de făcut. Până la urmă, țăranul hotărî ca măgarul și-așa era bătrân, iar fântâna, oricum secată, tot trebuia să fie acoperită odată și-odată. El a ajuns la concluzia că nu mai merita osteneala de a-l scoate pe măgar din adâncul fântânii.

Așa că țăranul își chemă vecinii, ca să-i dea o mână de ajutor. Fiecare dintre ei apucă câte o lopată și începu să arunce de zor pământ înăuntrul fântânii. Măgarul pricepu de îndată ce i se pregătea și se puse și mai abitir pe zbierat. Dar, spre mirarea tuturor, după câteva lopeți bune de pământ, măgarul se potoli și tăcu. Țăranul privi în adâncul fântânii și rămase uluit de ce văzu.

Cu fiecare lopată de pământ, magarul cel bătrân făcea ceva neașteptat: se scutura de pământ și pășea deasupra lui. În curând, toata lumea fu martoră cu surprindere cum măgarul, ajuns până la gura fântânii, sări și ieși fremătând…

Viața vă aruncă poate și peste tine cu pământ și cu tot felul de greutăți…

Însă, secretul pentru a ieși din fântână este să te scuturi de acest pământ și să-l folosești pentru a urca un pas mai sus. Fiecare dintre greutățile noastre este o ocazie pentru un pas înainte. Putem ieși din adâncurile cele mai profunde dacă nu ne dăm bătuți. Folosește pământul pe care ți-l aruncă peste tine ca să mergi înainte. Amintește-ți de cele 5 reguli pentru a fi fericit:

1) Curăță-ți inima de ură, frică, egoism;

2) Scutește-ți mintea de preocupări inutile;

3) Simplifică-ți viața și fă-o mai frumoasă;

4) Dăruiește mai mult și asteaptă mai puțin;

5) Iubește mai mult și … scutură-te de pământ, pentru că în viața asta, tu trebuie sa fii soluția, nu problema.

sursa – http://filedelumina.ro/2013/01/07/povestea-magarului/

Ce am învățat azi. Cititi si reflectati…

Azi am invatat…

Azi am invatat sa caut minunea din mine si mi-am gasit propria valoare. Asa am descoperit ca de fapt am invatat sa ma respect.

Azi am invatat sa traiesc prezentul cu intensitate. Asa am descoperit ca trecutul nu mai conteaza si ca e mai bine sa las deoparte framantarile pentru viitor.

Azi am invatat sa nu caut la altii, ceea ce este in mine. Asa am descoperit ca e mai simplu sa daruiesc neconditionat, fara a astepta ca ceilalti sa ma aprecieze.

Azi am invatat ca asteptarile si neimplinirile nu fac decat sa te impiedice sa savurezi ceea ce ai deja. Asa am descoperit ca nimeni nu este obligat sa-mi dea ceea ce-mi lipseste mie.

Azi am invatat sa ma dezvolt, sa doresc sa dau mai multa valoare propriei mele vieti. Asa am descoperit sa ma pretuiesc pe mine, ca apoi sa le acord si celorlalti sansa imaginii unei existente minunate.

Azi am invatat sa-mi accept trecutul, fara regrete. Asa am descoperit ca pot ierta oamenii – si, mai ales, ca ma pot ierta pe mine, ca fiecare intamplare din viata mea este o lectie importanta de viata si ca, intr-o buna zi, voi cunoaste semnificatia ei.

Azi am invatat ce este credinta. Asa am descoperit ca important este cine sunt si ceea ce reprezinta oamenii pentru mine.

Azi am invatat ca fiecare zi poate fi plina de zambete si de mirari. Asa am descoperit ca drumul vietii mele este o incantare si e plin de sens.

Azi am invatat sa dau mai multa culoare existentei mele si a celorlalti. Asa am descoperit ca e mai bine sa accept felul de a fi al fiecaruia dintre noi – si astfel, voi fi primita oriunde cu bratele deschise, gasind bucuria coincidentei ca, uneori, suntem la fel.

Azi am invatat ca pot pot fi un actor maret pe scena vietii. Asa am descoperit ca nu este relevant ceea ce fac altii, ci cat de bine imi joc eu rolul, pentru a-i aduce diversitate omenirii.

Azi am invatat ca oamenii sunt uneori altfel decat ceea ce par a fi. Asa am descoperit ca, inainte de a te decide sa judeci, poate ar fi mai bine sa vrei sa cunosti povestea din spatele omului.

Azi am invatat ce inseamna sa fii intelept si sa te lasi prada emotiilor. Asa am descoperit ca eu sunt cea care trebuie sa-si traiasca propria existenta, inainte de a cunoaste directia celorlati.

Azi am invatat sa ma bucur de viata si sa fac din ea o nesfarsita dorinta de a calatori in fiecare zi, dincolo de limite, de a strapunge banalul. Asa am descoperit ca e mai important sa traiesc intens, asa cum imi place, decat sa-mi fie teama de judecatile celorlati.

Azi am invatat ca sinceritatea iti aduce mai multa valoare si liniste sufleteasca, decat o minciuna croita cu desavarsita maiestrie. Asa am descoperit simplitatea cuvintelor, in locul unei avalanse de fraze fara rost.

Azi am invatat sa traiesc cu adevarat, sa ma reinventez, sa fiu lumina si culoare, sa-mi simt emotiile, sa ma abandonez fericirii. Asa am descoperit iubirea care mistuie, baleierea intre dorinta si actiune, sentimentele contradictorii, pierderile care aduc evolutie, tumultul unei existente pline de cunoastere si transformare.

Azi am invatat sa apreciez viata, oamenii, trairile, frumusetea exaltarii , fascinatia misterului uman, devenirile si iubirile mele.

Autor text: Tudor Melania

Fiecare aude ce îl interesează. Poveste cu tâlc.

Fiecare aude ce îl interesează

Un indian american era împreuna cu prietenul său, în centrul New York-ului. Era ora amiezii, iar străzile erau pline de oameni. Mașini claxonând, taximetre ce luau curbele cu viteză, sirene ce se apropiau sau se depărtau, toate aceste sunete ale orașului parcă te asurzeau. Dintr-o dată, indianul a spus:
– Am auzit un greiere.
– N-ai cum să auzi un greiere, în tot vacarmul ăsta!, i-a spus prietenul lui.
– Sunt sigur, am auzit un greiere!, a insistat indianul.
– Asta-i o nebunie!, a răspuns prietenul.
Indianul a ascultat cu atenție, un moment, după care a trecut strada spre o zona unde se aflau câțiva copaci. A căutat împrejur, sub ramuri și a găsit micul greiere. Prietenul său a rămas uimit.
– E incredibil! Trebuie să ai un auz supraomenesc!
– Nu, a spus indianul. Urechile mele nu sunt diferite de ale tale. Totul depinde de ce asculți cu ele.
– Dar nu se poate!, a continuat prietenul. Eu n-aș putea auzi un greiere, în acest zgomot!
– Depinde de ceea ce este important pentru tine, a venit imediat răspunsul. Dă-mi voie să-ți arăt.
A băgat mâna în buzunar și a scos câteva monede, pe care le-a lăsat să cadă discret pe asfaltul trotuarului. Atunci, cu tot zgomotul asurzitor al orașului, au remarcat că toți oamenii de pe o rază de 5 metri au întors capul, verificând dacă nu cumva banii căzuti erau ai lor.
– Înțelegi ce am vrut să spun?, a continuat indianul. Totul depinde de ceea ce este important pentru tine.

Ce este urât și rău, se formează ascultând zi de zi gâlceava, crimele, tragediile, astfel devenim neputincioși, temători (de avion, de frig, de vânt, de mâncare, de oamenii de lângă noi, de sentimentele noastre), fără să ne dăm seama DE UNDE, CÂND ȘI CUM ni se trage.

Între timp, greierii cântă, frunzele foșnesc, apele curg și noi nu le auzim.

Viața este frumoasă și merită trăită!

Hrănește-ți sufletul, ascultând tot ce îți aduce bucurie, nu ce te rănește!
Dumnezeu ne-a dat sufletul să îl hrănim, să îl curățăm, să avem grijă de el.

sursa – internet

Șase adevăruri simple ale vietii. Interesant!

Cele sase adevaruri ale vietii

1. In viata, drumul nu este niciodata drept

Calatoria prin viata implica si momente in care te pierzi si nu stii incotro sa o apuci. Totusi, nu conteaza ce drum urmezi, conteaza sa pornesti. Oricat te-ai stradui, viata va deveni, la un anumit punct, complicata si iti va scoate in cale schimbari si piedici neasteptate. Insa acestea nu iti vor schimba destinul, cu nimic. Cateodata, trebuie sa te simti slabit, pentru a realiza cat de puternic esti cu adevarat.

2. Prietenii adevarati nu te vor obliga niciodata sa devii persoana care nu esti

O persoana ce te iubeste cu adevarat va aprecia caracterul tau unic, in timp ce oamenii invidiosi se vor simti intotdeauna intimidati de calitatile tale. Nu te schimba, astfel incat toti oamenii din viata ta sa te placa. Niciodata nu poti multumi pe toata lumea. Fii rabdator, continua sa fii tu insuti/insati si, in timp, oamenii care conteaza isi vor face loc in viata ta, ramanand langa tine si in momentele frumoase, dar si in situatiile grele.

3. Trecutul din viata ta nu te mai poate rani (decat daca il lasi)

In viata trebuie sa ierti si sa mergi mai departe. Iertarea te ajuta sa te concentrezi asupra viitorului, fara sa te lasi afectat de intamplarile din trecut. Atunci cand nu reusim sa iertam o persoana, ranile noastre sufletesti nu se pot vindeca, blocandu-ne sa ne traim viata asa cum trebuie. Ceea ce s-a intamplat in trecut reprezinta doar un capitol din calatoria ta. Nu inchide cartea, doar da cateva pagini inainte. Zbate-te daca este nevoie, insa incearca intotdeauna sa te autodepasesti, desprinzandu-te de trecut. Lasa lacrimile sa ude semintele fericirii.

4. La un anumit punct in viata, nu poti ocoli necazurile

Important este cum le infrunti, cum le rezolvi si cum te afecteaza acestea, determinandu-ti alegerile personale. Pe scurt, un necaz nu trebuie ocolit sau ignorat, deoarece iti poate afecta viata pe termen scurt, sau chiar lung. Cu alte cuvinte, important nu este sa schimbi cartile ce ti-au fost date, ci sa le joci cum poti tu mai bine.

5. De multe ori, tacerea este un tipat dupa ajutor

Atunci cand interactionezi cu o persoana, vorbele sale au intotdeauna un inteles ascuns. In spatele cuvintelor „Doar glumeam” se ascunde un adevar. In spatele cuvintelor „Nu stiu” se ascunde o informatie. In spatele cuvintelor „Nu imi pasa” se ascunde un sentiment. In spatele cuvintelor „Totul e ok” se ascunde durere. Fii atent cu sentimentele oamenilor, in special cand vine vorba de cei speciali din viata ta. Si tine minte: tacerea este, de cele mai multe ori, un tipat dupa ajutor. In anumite momente, fiecare persoana are nevoie doar de o mana pe care sa o stranga si o inima care sa o inteleaga.

6. Momentul tau este in fiecare moment

Zambeste in momentele grele, chiar daca nimic din ceea ce se intampla nu te ajuta sa o faci. Zambetul este primul pas catre rezolvare. Important este sa te bucuri de viata si sa incerci constant sa fii o persoana mai buna, indiferent de situatie. Important este sa nu-ti irosesti zilele, asteptand ca ceva bun sa se intample. Momentul tau este in fiecare moment. Viata este, in sine, o succesiune de momente. Nu le rata!

sursa – http://filedelumina.ro/2012/09/30/cele-sase-adevaruri-ale-vietii/

Recunostință sau cui să mulțumim astăzi.

Recunostință.

Astăzi a fost frumos.
Ziua de azi mi-a adus seninătatea sufletului şi a minţii.
Mi-a dat de mâncare şi îmbrăcăminte.
Mi-a dat încă o dată posibilitatea de a sluji alţi oameni.
Mi-a adus liniştea sufletească şi eliberarea de toate temerile.

Pentru aceste binecuvântări, sunt recunoscător in primul rand lui Dumnezeu si apoi aparatorilor mei, vă sunt recunoscător deopotrivă tuturor, pentru că m-aţi ajutat să descurc iţele încurcate ale vieţii mele trecute, eliberându-mi astfel mintea, sufletul şi trupul de toate cauzele şi efectele fricii şi ale dezbinării.

Apărător al Sănătăţii, îţi sunt recunoscător că mi-ai ţinut mintea racordată la conştiinţa sănătăţii, furnizând astfel mijloacele prin care fiecare celulă a corpului meu şi fiecare organ să fie alimentat cu un flux de energie cosmică, suficient de mare pentru a-i acoperi nevoile, realizând un contact direct cu Inteligenţa Infinită, suficient pentru distribuirea şi aplicarea acestei energii în locurile unde este necesară.

Apărător al Păcii Minţii, îţi sunt recunoscător pentru că mi-ai păstrat mintea liberă de orice inhibiţie şi autolimitări, prin aceasta furnizându-i corpului şi minţii mele odihnă deplină.

Apărător al Speranţei, îţi sunt recunoscător pentru îndeplinirea dorinţelor zilei de azi şi pentru promisiunea că îmi voi atinge scopul de mâine.

Apărător al Credinţei, îţi sunt recunoscător pentru călăuzirea acordată; pentru că m-ai inspirat să fac ceea ce-mi era de folos, dar şi pentru că m-ai întors de la acele lucruri care, odată făcute, s-ar fi dovedit dureroase pentru mine. Ai dat putere gândurilor mele, avânt acţiunilor mele şi înţelepciunea ce mi-a permis să înţeleg legile naturii, ca şi judecata ce m-a făcut capabil să mă adaptez la ele în spiritul armoniei.

 Apărător al Iubirii, îţi sunt recunoscător că m-ai inspirat să-mi împart bogăţiile cu aceia cu care m-am întâlnit astăzi; pentru că mi-ai arătat că doar atât cât voi jertfi voi putea păstra. Şi-ţi sunt recunoscător, de asemenea, pentru conştiinţa iubirii cu care m-ai înzestrat, pentru că ea mi-a îndulcit viaţa şi a făcut plăcute relaţiile cu cei din jur.

Apărător al Romantismului, îţi sunt recunoscător că mi-ai dat spiritul tinereţii, în ciuda trecerii vremii.

Apărător al Înţelepciunii, eterna mea recunoştiinţă pentru transformarea în valori nepreţuite şi de durată a tuturor eşecurilor trecute, a tuturor înfrângerilor, a erorilor de judecată şi de acţiune, a tuturor neliniştilor, greşelilor, dezamăgirilor şi a adversităţilor de orice natură; aceste valori constau în bunăvoinţa şi abilitatea mea de a inspira pe cei din jur să fie stăpâni pe ei înşişi şi să-şi folosească puterea spiritului pentru a obţine bogăţiile vieţii, furnizându-mi astfel privilegiul de a împărţi toate binecuvântările mele cu cei pregătiţi să le primească şi, prin aceasta, îmbogăţind şi înmulţind binecuvântările mele proprii prin beneficiile aduse celorlalţi.

Îţi sunt de asemenea recunoscător pentru că mi-ai dezvăluit adevărul că nici o experienţă omenească nu trebuie să devină un lucru inutil; că toate experienţele pot fi transformate în servicii folositoare; că singura putere peste care deţin controlul este puterea gândului; că puterea gândului poate fi transformată în fericire prin voinţă; că nu există limitări ale puterii gândului meu, în afara celorlalte create de gândul meu.

 

Putere sau curaj. Tu ce stăpânesti mai bine?

Putere sau curaj

Este nevoie de putere, ca să fii ferm.
Este nevoie de curaj, ca să fii delicat.

Este nevoie de putere, ca să cucerești.
Este nevoie de curaj, ca să te predai.

Este nevoie de putere, ca să fii sigur.
Este nevoie de curaj, ca să ai îndoieli.

Este nevoie de putere, ca să fii independent.
Este nevoie de curaj, ca să te sprijini pe ceilalți.

Este nevoie de putere, ca să fii ca ceilalți.
Este nevoie de curaj, ca să fii tu însuți.

Este nevoie de putere, ca să-ți ascunzi suferința.
Este nevoie de curaj, ca să-ți arăți durerea și să lupți cu ea.

Este nevoie de putere, ca să înduri abuzurile.
Este nevoie de curaj, ca să le oprești.

Este nevoie de putere, ca să iubești.
Este nevoie de curaj, ca să te lași iubit.

Este nevoie de putere, ca să supraviețuiești.
Este nevoie de curaj, ca să traiești.

Este nevoie de putere, ca să înțelegi și accepți aceste cuvinte.
Este nevoie de curaj, ca să le trimiți celor care au nevoie de ele.

Fie să gasești întotdeauna curajul de care ai nevoie în viață! Si puterea de a-l vedea.

Autor: necunoscut

Uimitoarea declarație a lui Keanu Reeves, despre vremurile pe care le trăim. Superb!

Uimitoarea declarație a lui Keanu Reeves, despre vremurile pe care le trăim

Născut în Beirut în 1964, având mamă britanică și tată jumătate chinez, jumătate hawaiian, Keanu, al cărui nume înseamnă briză rece peste munți, și-a petrecut anii copilăriei în Liban, apoi în Australia și SUA – New York, până când mama lui s-a stabilit la Toronto, Canada. Părinții s-au despărțit pe când era copil, iar plimbările dintr-un loc în altul nu l-au ajutat deloc! Tinerețea plină de atracții, a pus stăpânire pe el, având probleme cu băutura și petrecerile lungi. Dar a știut să pună punct la toate și după ce a absolvit Liceul de Arte din Toronto, secția actorie, a început să vadă viața cu alți ochi! S-a lansat prin reclame TV pentru Coca-Cola și alte produse.

La vârsta de 19 ani, Keanu a decis să-și schimbe viața, și-a împachetat totul într-o mașină și a condus spre Los Angeles, unde trăiește de atunci. Primul său film a fost „River’s Edge”.

La 29 de ani a făcut filmul Little Buddha. Este prima sa întâlnire cu spiritualitatea și înțelepciunea buddhistă, pe care a început să o aprofundeze. La câțiva ani după turnarea filmului a declarat: „Când l-am descoperit pe Buddha aveam aceeași vârstă ca și el. De atunci am aspirat la valori mai mari, la căutarea limiteleor mele. Încă încerc să scap de conștiința mea de Bourgeois alb și încerc să găsesc poezie în lume, lucru ce cred că mă va călăuzi să scap de trecut cu toate rămășițele lui.” (people magazine)

Viața i-a fost plină de evenimente triste. Și-a pierdut copilul și iubita, și-a pierdut cel mai bun prieten, momente care l-au marcat adânc, lăsându-i sufletul într-un continuu zbucium. Omul Keanu Reeves este răvășit de forțe care nu-i dau pace, însă luptă pentru a-și găsi liniștea. Este rar văzut zâmbind în public și este mai mereu îmbrăcat cu hainele sale de culoare inchisă.

Cu ceva timp în urmă, actorul a făcut o declarație inedită pentru lumea în care trăiește:

„Eu nu pot face parte dintr-o lume în care bărbații își îmbracă soțiile ca pe niște prostituate, ajutându-le să pună în evidență lucrurile care ar trebui prețuite; o lume în care nu există conceptul de onoare și demnitate, și te poți baza doar pe oamenii care spun ‚Promit’.

O lume în care femeile nu-și doresc copii, și bărbații nu-și doresc o familie. În care fraierii se cred superiori, se consideră importanți stând la volanul unor mașini care aparțin de fapt părinților lor și oricine are un pic de influență încearcă să-ți demonstreze că tu ești un nimeni.

O lume în care oamenii declară în mod fals că ei cred în Dumnezeu, când de fapt stau cu sticla de alcool în mână, lipsți total de înțelegerea religiei lor. Este o lume în care conceptul de gelozie este considerat rușinos, și modestia este un dezavantaj. Oamenii au uitat ce înseamnă dragostea și pur și simplu sunt în căutarea unui simplu partener.

O lume în care se aruncă sume mari de bani pentru a-ți repara mașina, la orice mică zgârietură, în timp ce ei sunt atât de săraci și consideră că o mașina luxoasă ascunde acest lucru. O lume în care tinerii cheltuie banii părinților pe băutură, pe cluburile de noapte, iar fetele se îndrăgostesc de acești fraieri.

Bărbații și femeile nu mai sunt acum identificate, iar toate acestea împreună inseamna libertate de alegere, dar nu și pentru cei care aleg o cale diferită, pentru că ei vor fi considerați înapoiați și despoți. Aleg calea mea, dar e păcat că nu am găsit înțelegere în oamenii pe care i-am prețuit mai presus de orice … ”

Keanu Reeves

sursa – http://www.cunoastelumea.ro/uimitoarea-declaratie-a-lui-keanu-reeves-despre-lumea-actuala/

Ultima poezie scrisă de Mihai Eminescu…Tulburător.

Ultimele versuri scrise de Eminescu, cu o oră înainte de a muri. Sunt tulburătoare

Imediat după moartea lui Mihai Eminescu, medicii au găsit în halatul poetului un mic carneţel cu versuri. Erau ultimele poezii ale poetului, scrise în santoriul pentru boli psihice unde a stat internat în ultimul an de viaţă.

Pe data de 15 iunie 1889, la ora 4.00 dimineaţa, se stingea în Sanatoriul de Boli Mentale al Doctorului Şuţu, de pe strada Plantelor din Bucureşti, genialul poet Mihai Eminescu. Moartea nu i-a fost pe măsura creaţiei. A decedat într-un halat ponosit, pe un pat metalic de spital, închis în „celula” sa din spital.

Cu doar câteva minute înainte de a trece în nefiinţă, a vrut doar un pahar cu lapte şi sprijin moral. I-a şoptit medicului de gardă care-i băga prin vizetă paharul cu lapte: „sunt năruit”. S-a întins pe pat şi la scurt timp a murit.

Când a fost dus la autopsie, halatul în care murise poetul a fost luat de admiratorii săi. Într-unul din buzunare se afla un mic carneţel.

Pe acesta erau scrise ultimele sale poezii. Sunt poezii fără titlu, necunoscute şi nepublicate mult timp în volumele dedicate operei eminesciene. De altfel aceste poezii au stârnit controverse în lumea criticilor şi eminscologilor, unii dintre aceştia fiind de acord că Eminescu nu era capabil psihic să creeze în ultimii 7 ani de viaţă.

Poeziile găsite în carneţel, au fost scrise spuneau admiratorii săi, în ultimele zile de viaţă, iar ultima dintre ele, cu o oră înainte de moarte. De altfel, în versuri se ghiceşte sentimentul morţii apropiate. Poeziile nu au titlu, şi au fost publicate de Ilie Ighel Deleanu în revista „Fântâna Blanduziei”.

„Din notesul despre care am făcut menţiune în numărul trecut am mai putut scoate următoarele strofe, pe care le punem sub ochii cititorilor, întocmai cum se găsesc”, prezenta cititorilor redactorul Ighel în numărul din 23 iulie 1889.

În acest număr era publicată poezia „Stelele-n cer”, titlul fiind adăugat de redactor după primul vers.

STELELE-N CER

Stelele-n cer
Deasupra marilor
Ard departarilor
Pana ce pier.

Dupa un semn
Clatind catargele
Tremura largele
Vase de lemn;

Niste cetati
Plutind pe marile
Si miscatoarele
Pustietati.

stol de cocori
Apuca-ntinsele
Si necuprinsele
Drumuri de nori.

Zboara ce pot
Si-a lor intrecere
Vecinica trecere:
Asta e tot…

floare de crang:
Astfel vietile
Si tineretile
Trec si se sting.

Orice noroc
Si-ntinde-aripile,
Gonit de clipele
Starii de loc.

Pana nu mor
Pleaca-te, ingere,
La trista-mi plangere
Plina de-amor.

Nu e pacat
Ca sa se lepede
Clipa cea repede
Ce ni s-a dat?

sursa -https://www.realitatea.net/ultimele-versuri-scrise-de-eminescu-cu-o-ora-inainte-de-a-muri-sunt-tulburatoare_2022418.html

 

Capcana de soareci. O poveste cu o morală ce te va pune pe gânduri…

Capcana de soareci.

Privind prin gaura din perete, un soricel vazu pe fermier si pe sotia sa desfacand un pachet.

„- Oare ce se afla acolo?” se intreba soricelul. A fost ingrozit sa vada ca in pachet era o capcana pentru soareci.

Intorcandu-se la ferma, soricelul dadu de veste tuturor despre ceea ce vazuse.

„- Este o capcana pentru soricei in casa! Este o capcana pentru soricei in casa!”

Gaina a cloncanit, si-a ridicat capul si a spus:

„- Domnule soarece, iti pot spune doar atat. Inteleg ca este o problema grava pentru dumneata, dar nu are nici o consecinta asupra mea. Nu pot fi deranjata de aceasta informatie”.

Apoi soricelul se duse la porc si ii spuse: „Este o capcana pentru soricei in casa!”

Porcul a fost impresionat, dar a raspuns:

„- Regret domnule soarece, nu pot face nimic, poate doar sa ma rog pentru tine. Poti sa fii sigur ca esti in rugaciunile mele viitoare”

Soricelul s-a dus apoi la vaca si i-a si ei: „Este o capcana pentru soricei in casa!”

Vaca i-a raspuns:

„- Wow, domnule soricel, imi pare rau pentru tine, dar in ceea ce ma priveste pe mine aceasta capcana nu ma poate rani in nici un fel”

In cele din urma, soricelul s-a intors in casa foarte deznadajduit si s-a decis sa infrunte de unul singur capcana.

In acea noapte s-a auzit un sunet care vestea ca ceva fusese prins in capcana.

Sotia fermierului se grabi sa vada despre ce este vorba, dar din cauza intunericului nu a vazut ca in capcana era coada unui sarpe mare si veninos. Asa ca acesta o muscase.

Fermierul se grabi cu sotia sa la spital, apoi o aduse acasa cu febra mare.

Toata lumea stie ca un bun remediu impotriva febrei este supa de pui, asa ca fermierul se duse si sacrifica gaina. Cu toate acestea, starea sotiei sale se inrautatea.

Prietenii si vecinii venisera sa stea cu ea, iar ca sa ii poata hrani fermierul taie si porcul.

Sotia fermierului nu se insanatosi si in cele din urma a murit. La inmormantare au venit atat de multe persoane incat fermierul a sacrificat si vaca pentru a-i hrani pe toti.

Soricelul privea acum prin gaura din perete cu multa tristete…

Morala: Toti suntem intr-o calatorie numita viata. Atunci cand auzi ca cineva are o problema si crezi ca nu te priveste, adu-ti aminte ca daca unul dintre noi este amenintat, noi toti suntem in pericol.

sursa – http://caietulcuarticole.blogspot.ro/2012/06/

Casa celor 1000 de oglinzi. Povestioară cu tâlc.

Casa celor 1000 de oglinzi

Cu mult timp in urma, intr-un satuc, se gasea un loc cunoscut drept “Casa celor 1000 de oglinzi”. Un catelus mititel, vesel din fire, afland de acest loc, s-a hotarat sa-l viziteze.

Cand a ajuns, sarea fericit pe scari si a intrat in casa. S-a uitat pe hol cu urechiusele ciulite si dand din coada.

Spre marea sa surpriza, s-a trezit privind la alti 1000 de catelusi fericiti, care dadeau din coada ca si el. A zambit, si a primit inapoi 1000 de zambete, la fel de calde si prietenoase. Cand a plecat, s-a gandit:

“Este un loc minunat. Ma voi intoarce sa-l vizitez!”.

In acelasi sat, alt caine, care nu era la fel de fericit ca primul, s-a hotarat si el sa viziteze casa. A urcat cu greu scarile, cu coada intre picioare, si capul lasat. Cand a vazut 1000 de caini neprietenosi uitandu-se la el, s-a speriat si s-a zbarlit pe spate, maraind. Cand ceilati 1000 de caini au inceput si ei sa maraie, a fugit speriat.

O data iesit afara, s-a gandit: “E un loc ingrozitor, nu ma mai intorc acolo niciodata”.

Morala: Toate chipurile sunt oglinzi.

Viata m-a invatat ca:

– lumea este amabila, daca eu sunt amabil;

– ca persoanele sunt triste, daca eu sunt trist;

– ca toti ma iubesc, daca si eu ii iubesc;

– ca toti sunt rai, daca eu ii urasc;

– ca exista fete zambitoare, daca eu le zambesc;

– ca exista fete amarate, daca eu sunt amarat;

– ca lumea este fericita, daca eu sunt fericit;

– ca lumea se supara, daca eu ma supar si ca exista persoane recunoscatoare, daca eu sunt recunoscator.

Viata este ca o oglinda: daca zambesc, oglinda imi intoarce zambetul. Atitudinea pe care o am in fata vietii este aceeasi pe care viata o va lua fata de mine.

Unicul motiv ca sa fii fericit este pentru ca tu hotarasti sa fii fericit. Dumnezeu este electricitatea, dar becurile suntem noi!

Bucura-te! „Ziua de azi este o zi speciala deci, traieste-o ca atare!”

sursa – http://www.agendainvatatorului.ro/clasa-i/dezvoltare-personala/casa-cu-o-mie-de-oglinzi–119