Darul din inimă. Poveste cu tâlc.

Un dar din inima.

Potrivit legendei, un tanar ratacit in desert si insetat din cale afara a dat peste un izvor cu o apa delicioasa, limpede ca un cristal. Apa era atat de dulce incat si-a umplut cu ea plosca din piele pentru a i-o aduce batranului intelept caruia ii era invatacel. Dupa o calatorie de 4 zile, tanarul a ajuns in sfarsit in fata invatatorului sau si i-a daruit apa, laudandu-i din cale afara gustul minunat. Batranul a sorbit cu pofta din plosca, a zambit incantat si i-a multumit ucenicului sau pentru dar. Apoi, tanarul s-a indreptat fericit catre casa sa.
Ceva mai tarziu, batranul intelept i-a inmanat plosca unui alt invatacel, cerandu-i sa isi spuna parerea. Ucenicul a dat sa guste din apa, dar a scuipat-o imediat dezgustat. Se pare ca apa devenise statuta din cauza invelisului de piele al ploscai. Nedumerit, invatacelul si-a intrebat maestrul :

„Invatatorule, apa este este groaznica.De ce te-ai prefacut ca iti place ?”

Batranul i-a raspuns cu un suras pe fata:

” Tu ai gustat numai apa. Eu am gustat darul.”

Morala: Cand primiti ceva daruit cu dragoste, bucurati-va si multumiti chiar daca darul nu este chiar pe gustul dvs. Conteaza ca v-a fost oferit din inima.