Laptele – aliment sau otravă?

Laptele – aliment sau otravă?

Nici măcar nu mă gândeam vreodată că o să ajung să contest un aliment atât de drag mie: laptele. Mai citisem păreri contra consumului de lapte, dar nu voiam să aprofundez sub nici un chip problema până când am discutat cu verișorul meu (un om foarte inteligent și școlit) care mi-a trimis și câteva articole spre studiu.

Parcă acum o văd pe bunica cum îmi turna laptele proaspăt muls în cană și așa îl beam când eram mică. Am băut mult lapte, am consumat multe derivate din lapte și recunosc, încă mai consum, dar cu moderație.

O să vă împărtășesc ce am citit, în mare, pentru că sunt foarte multe lucruri de spus se pare că:

Laptele consumat în exces poate provoca iritații și sângerări intestinale, colici, reacții alergice, anemie, diabet, leucemie. La adulți, problemele de sănătate apărute în urma consumului de lapte și de produse lactate sunt: bolile de inimă, artrita, alergiile, sinuzita, precum și altele mai serioase, ca leucemia și alte forme de cancer. Problemele apărute la copii sunt alergiile, infecțiile la urechi și amigdale, astmul, sângerările intestinale, colicii și diabetul juvenil. Asta reiese din analiza de către Robert M. Kradjian, Chirurg oncolog – Centrul medical Seton, Daly City, California, SUA a 500 de studii despre lapte realizate între anii 1988-1993.

Altă problemă a zilelor noastre este toxicitatea laptelui de vacă obținut industrial. Dacă acum 50 de ani o vacă producea în jur de 3 litri de lapte pe zi, acum ea produce de 20-25 de ori mai mult. Cum s-a ajuns la o asemenea performanță? Medicamente, antibiotice, hormoni, hrănire forțată și rase făcute în eprubetă. Ultima tehnică folosită este hormonul bovin de creștere BGH, care stimulează lactația, și pe care unele țări chiar l-au interzis, din cauza pericolului pe care îl prezintă. Folosirea acestui hormon a dus la o creștere cu 70% a numărului de cazuri de mastită (infecție a ugerului) care, bineînțeles, este tratată cu antibiotice, reziduurile acestora intrând în lapte.

Mulți cred că prin pasteurizare laptele devine curat și sigur pentru consum. Cel mai bun contraexemplu vine din testul făcut de dr. John Thomson din Edinburgh, descris în cartea „Hrana este cel mai bun medicament” a cunoscutului doctor Henry Bieler. Thomson a studiat efectele laptelui pasteurizat pe doi viței gemeni. Pe unul l-a hrănit exclusiv cu lapte pasteurizat, iar pe celălalt l-a lăsat să sugă de la mama lui. Ce s-a întâmplat?Cel care a supt de la mamă a crescut puternic și sănătos, iar cel hrănit cu lapte pasteurizat a murit după 60 de zile. Din păcate pentru viței, dar mai ales pentru noi, acest rezultat s-a repetat în experimente ulterioare.

Consumând lapte de vacă, ne creștem riscul de diabet. Într-un studiu remarcabil făcut în Canada și publicat în Journal of Medicine în iulie 1992, un grup de cercetători canadieni și finlandezi au ajuns la concluzia că țara cu cel mai mare consum de produse lactate din lume, Finlanda, are și cel mai mare număr de diabetici insulino-dependenți. Hormonul IGF-I (insulin-like growth factor) este un factor cheie în apariția cancerului de sân!

În cartea sa „Laptele – otrava mortală”, doctorul Robert Cohen, care a lucrat în cele mai importante instituții americane legate de industria alimentară, printre care FDA, explică pericolul numărul unu din laptele de vacă: „Există sute de milioane de proteine diferite pe pământ, dar un singur hormon este cunoscut a fi identic la două specii complet diferite: vacă și om. Acest puternic hormon de creștere este IGF-I. El supraviețuiește digestiei și dublarea lui în organism este deosebit de periculoasă”. De asemenea, o serie de studii publicate în reviste de medicină prestigioase susțin teoria conform căreia IGF-I este un factor cheie în declanșarea cancerelor.

Multă lume este convinsă că din lapte ne luăm calciul. Dar este bun acest calciu pentru oameni? Se pare că nu. De fapt, consumul de lapte intervine în absorbția calciului în oase. Excesul de proteină din laptele de vacă este o cauză majoră în instalarea osteoporozei. Dr. Hegsted din Anglia a făcut un studiu întins pe mai mulți ani și a arătat lumii distribuția geografică a osteoporozei. Se pare că țările în care se consumă cel mai mult lapte sunt și cele cu cea mai mare incidență a osteoporozei. Ne putem lua calciul din vegetale și frunze verzi, la fel cum o fac și vacile.

Un alt mit ce trebuie spulberat este cel al proteinei. Dieta lumii moderne conține mult prea multe proteine. Suntem într-o supradoză de proteine animale și am tot fost în ultimii 50 de ani, ceea ce a adus o multitudine de probleme: osteoporoza, ateroscleroza, bolile de rinichi, cancerul, bolile de colon, colesterolul crescut. Întâi de toate, ar trebui să știți că, dintre toate mamiferele, omul are laptele cu cel mai mic conținut de proteine (0,9%). Asta ar trebui să ne spună că necesarul nostru de proteine este foarte mic.

În natură, vacile trăiesc cca 25 de ani și produc lapte timp de 9 ani. Stresul la care le supunem le îmbolnăvește iremediabil, așa că după doar 4 ani, cea mai mare parte dintre ele mor sau sunt trimise la abator. În ferme, vacile sunt prinse de uger cu mașini electrice, fiind supuse constant șocurilor electrice. Își petrec toți anii vieții pe suprafețe de beton, în condiții îngrozitoare, de multe ori fără să apuce să vadă vreodată cum arată o pășune. Sunt manipulate genetic, fiindu-le injectate tot felul de substanțe, hormoni și antibiotice pentru a crește producția de lapte. Dacă se naște o văcuță, aceasta este ori omorâtă și vândută pentru carne, ori trecută în turmele pentru lapte, spre a duce o viață ca a mamei ei. Dacă este un tăuraș, acesta este sacrificat, carnea lui fiind considerată o delicatesă. Vițeii crescuți pentru carne sunt separați de mamele lor de mici și hrăniți cu un substitut care-i fac să se îngrașe. Sunt legați și ținuți în locuri strâmte, în propria urină și fecale, în timp ce țipă disperați după mamele lor. În tot acest timp, laptele menit lor este colectat pentru noi. În sfârșit, industria laptelui este un pericol ecologic.

Se pare că industria laptelui profită din plin de ceea ce am fost învățați să credem: că laptele este alimentul perfect pentru noi. La școală copiii primesc lapte, la spital nu lipsește laptele din meniu, peste tot se încurajează consumul de lapte. Există oameni pe această planetă care nu consumă lapte deloc, și sunt mult mai sănătoși decât cei care îl consumă.

Nu are rost să vă spun ce discuții aprinse se iscă mereu în grupurile de mămici între taberele pro și contra laptelui! Până acum le vedeam ciudate și fanatice pe cele care erau total împotriva consumului de lapte (în special la copii). Susținând alăptatul, nu am fost nici eu de acord cu oferirea laptelui de vacă mai ales la sugari. Când mai aud că pun jumate lapte de vacă, jumate ceiuț, mi se ridică părul, de-a dreptul! Laptele de vacă are un conținut mult prea scăzut de fier, taninurile din ceai mai iterferează și el cu absorția fierului, așa că până la anemie severă nu mai e decât un pas!

Și distracția începe când văd celebra întrebare: ”Dar voi cu ce ați crescut? Nu tot cu lapte de vacă?” ;” Și uite ce mare și sănătoasă sunt că am băut lapte de vacă!”. Eu am avut norocul să mă alăpteze mama un an (la trei luni se întorceau la muncă bietele femei pe vremea lui Ceașcă), iar laptele de vacă de acum 30 de ani nu poți să îl compari cu cel de acum, din magazine. Plus că m-am născut la munte, unde iarba, aerul, apa sunt mai curate, iar Florica noastră era tratată ca o prințesă nu era ținută pe beton și mulsă cu mașinării electrice!

Pe mine m-au pus serios pe gânduri cele citite și am reușit să reduc consumul de lapte. Adevărul este că nu îți vine să citești articole de genul ăsta. Noi ce mai mâncăm, oameni buni? Laptele e pericol ecologic, carnea la fel, vegetalele sunt pline de pesticide. Ne hrănim cu aer? Și ăsta e poluat!

SURSA – https://parrenting.wordpress.com