Mâncarea fast food dă dependenţă?

FAST-FOOD DĂ ACEEAȘI DEPENDENȚĂ CA ȘI DROGURILE

Într-un studiu publicat de Institutul Scripps Research din Florida, SUA, oamenii de știință au demonstrat pentru prima oară că același mecanism molecular care-i face pe oameni dependenți de cocaină sau heroină stă și la baza supra-alimentării obsesive, care duce la obezitate. Cercetările au fost conduse de prof. Paul J. Kenny și de proaspătul absolvent Paul M. Johnson, și publicate pe 28 martie 2010, în ediția online a revistei Nature Neuroscience.

Descoperirile surprinzătoare (ca să nu spunem alarmante) ale celor doi au beneficiat de o publicitate extinsă imediat după ce rezumatul studiului a fost prezentat în cadrul unei sesiuni de comunicări a Societății pentru Științe Neuronale, informațiile fiind preluate imediat de numeroase publicații științifice și medicale din întreaga lume. Motivul interesului pentru rezultatele acestui studiu a fost acela că el confirmă ceea ce pacienții obezi spun de multă vreme, anume că le este imposibil să renunțe la alimentele de tip fast-food sau junk-food, hipercalorice și extrem de gustoase.

[n.n.: Termenul „junk-food” se referă la alimentele comercializate prin supermarketuri, McDonald’s, KFC etc., care sunt bogate în calorii, grăsimi, zahăr, sare sau cafeină. Acestea sunt îmbogățite cu diverși aditivi chimici, care le fac extrem de apetisante, dar au o valoare nutritivă foarte scăzută. În cadrul preparatelor junk-food intră hamburgerii, crenvurștii, salamurile, bomboanele, chipsurile, prăjiturile, cartofii prăjiți, sosurile, înghețata, jeleurile, sucurile răcoritoare și chiar cerealele pentru micul dejun].

Experimentele echipei de cercetare Scripps Research au arătat că la șoarecii de laborator obezitatea a apărut concomitent cu alterarea progresivă a balanței chimice a circuitului de recompensă din creier implicat în dependenţe. Pe măsură ce centrii plăcerii reacționau din ce în ce mai slab, șoarecii mâncau din ce în ce mai mult junk-food, foarte apetisant și înalt caloric, până când deveneau obezi. Iar modificările chimice la nivelul creierului lor erau similare cu cele ale grupului de șoareci cărora li se administrase, experimental, cocaină sau heroină.

Prof. Kenny spune că acest studiu, întins pe 3 ani, confirmă proprietățile adictive ale alimentelor de tip junk-food: „Studiul aduce cea mai clară dovadă că dependența de droguri și obezitatea au la bază același mecanism neuro-biologic. În studiul nostru, animalele și-au pierdut total controlul, continuând să mănânce chiar și atunci când știau că vor primi un șoc electric. Aceasta arată cât de motivați erau să consume alimentele delicioase”.

În cadrul studiului, cercetătorii au hrănit șoarecii cu aceleași alimente care contribuie la îngrășarea oamenilor: hamburgeri, cârnați, slănină, dulciuri. Curând după demararea experimentelor, animalele au început să ia proporții în mod spectaculos. „La început, le-am pus șoarecilor în față ambele tipuri de hrană – povestește prof. Kenny – cea vegetală, nutritivă, cu care fuseseră obișnuiți, și cea de tip junk-food. În același timp, grupul de control primea numai hrana vegetală cu care fuseseră obișnuiți. Ei bine, grupul de experiență alegea întotdeauna hrana de calitate proastă. Iar când le-am scos-o din meniu și le-am lăsat numai hrana de tip salată, pur și simplu au refuzat să mai mănânce. Schimbarea preferințelor lor alimentare a fost atât de drastică, încât, practic, s-au înfometat timp de două săptămâni după ce am încetat să le mai oferim junk-food. Animalele ne-au arătat în felul acesta că distrugerea circuitului de recompensă din creier a dus la o schimbare profundă a gusturilor, în favoarea dietei apetisante, dar nesănătoasă. Gândiți-vă numai, acești șoareci continuau să mănânce chiar dacă știau că vor fi electrocutați!”

Cum este posibil așa ceva explică tot prof. Kenny: „Ceea ce duce la dependență este cât se poate de simplu: circuitul recompensei din creier a fost stimulat în așa măsură, încât, practic, sistemul s-a blocat singur, adaptându-se noii realități – dependența – fie că vorbim de cocaină sau de prăjituri. Marea problemă e că organismul se adaptează în mod remarcabil la orice schimbare. Atunci când animalul își supra-stimulează centrii plăcerii cu alimente extrem de gustoase, sistemele își încetinesc activitatea. Și atunci, pentru a nu intra în starea negativă, de depresie, animalul are nevoie de o stimulare constantă, pe care o obține din hrana gustoasă”.

Cei doi cercetători au mers mai departe cu studiul fenomenului, punând în evidenţă stimularea continuă a receptorilor de dopamină la șobolanii obezi. Dopamina este o substanţă chimică eliberată în creier de experienţele plăcute, cum ar fi hrana, amorul sau drogurile. Ea joacă un rol complex în controlul comportamentului. Fiind un neurotransmiţător puternic, dopamina reglează senzația de plăcere, capacitatea cognitivă şi apetitul. Atunci când nivelul dopaminei e mic, pofta de viaţă e scăzută şi devenim predispuşi la afecţiuni neuro-degenerative, precum Alzheimer şi Parkinson. Ingerarea de droguri, cum ar fi cocaina, blochează retragerea dopaminei, care astfel supra-stimulează receptorii, inundând creierul, ceea ce, în cele din urmă, duce la modificări ale modului în care acesta răspunde la drog. Studiul demonstrează clar că aceleași procese chimice au loc în dependența de junk-food. Consumarea constantă de alimente înalt calorice și foarte bune la gust declanșează în creier un răspuns adaptiv, care determină mâncatul obsesiv compulsiv. Acest mecanism, care duce invariabil la obezitate, este similar cu cel care creează dependența de droguri.

Sursa: http://www.scripps.edu/news/press/2010/20100329.html