Omul si Dumnezeu

Un om ajuns in rai, i-a cerut lui Dumnezeu sa-i descopere viata pe care a trait-o.

Dumnezeu i-a infatisat-o ca si cand ea s-a desfasurat pe nisipul unei plaje.

Omul a vazut ca in momentele de bucurie erau patru urme de pasi pe nisip, ale lui si ale lui Dumnezeu. Dar in clipele de suferinta, erau numai doua urme. Mâhnit, omul i-a spus lui Dumnezeu:

„De ce, Doamne in momentele grele m-ai lasat sa merg singur pe drumul meu?”.

Acesta i-a raspuns:

„Nu erai singur, dragul meu…In clipele de suferinta pe nisip erau doar urmele mele, pentru ca atunci te purtam pe tine in brate”.