Postul Adormirii Maicii Domnului. Obiceiuri şi tradiţii populare.

Postul Adormirii Maicii Domnului. Obiceiuri şi tradiţii populare.

Creştinii ortodocşi, dar şi cei romano şi greco-catolici cinstesc, la 15 august, Adormirea Maicii Domnului, praznic numit în popor şi Sfânta Maria Mare. Este vorba despre cea mai veche sărbătoare închinată Sfintei Fecioare, dar mărturii despre existenţa ei nu există decât începând din secolul al V-lea, când cultul începe să se dezvolte foarte mult, mai ales după Sinodul al IV-lea Ecumenic, care a hotărât că Maica Domnului este Născătoare de Dumnezeu.
Astăzi, conform calendarului bisericesc al anului în curs, are loc Lăsatul secului pentru Postul Adormirii Maicii Domnului – o perioadă de curăţire trupească şi sufletească – postul efectiv urmând să înceapă în 1 august.

Aceasta precede praznicul instituit spre aducere aminte a virtuţilor alese ale Maicii Sfinte, dar şi a postului pe care ea însăşi l-a ţinut înainte de a trece în veşncie. Ca vechime, postul pe care îl vom parcurge în prima jumătate a lunii lui Gustar este cel mai nou dintre cele patru importante de peste an, iar originea lui trebuie căutată, probabil, prin secolul al V-lea, când cultul Maicii Domnului a început să cunoască o dezvoltare mai amplă şi când sărbătoarea Adormirii ei a început a căpăta o mai mare importanță.

La început însă, nici timpul din an, nici durata şi nici felul postirii nu erau la fel peste tot; prin părţile Antiohiei, unii posteau o singură zi (6 august), alţii mai multe zile (patru la Constantinopol, opt la Ierusalim); în răsărit se postea în luna august, apusenii făceau acelaşi lucru în septembrie.
Iar unii nu posteau deloc, socotind că sărbătoarea Adormirii este zi de mare bucurie, întrucât Maica Domnului a trecut de la amărăciunea pământească la bucuria cerească, unde stă în nemijlocită apropiere de Fiul ei iubit. Data şi durata postului au fost uniformizate în toată Ortodoxia abia în secolul al XII-lea, la Sinodul Local din Constantinopol, ţinut la 1166, sub patriarhul ecumenic Luca Crysoverghi, care a stabilit data de 1 august ca început al postului şi durata până în 15 august. Se consideră că pregătirea pentru Sfântă Mărie Mare este mai uşoară decât perioada Patruzecimii, postul acesta fiind însă mai aspru decât acela al Naşterii Domnului şi al Sfinţilor Apostoli. La 6 august (sărbătoarea Schimbării la Faţă), în orice zi ar cădea, se face dezlegare la untdelemn, peşte şi vin. În timpul acestui post se citesc în bisericile mănăstireşti, zilnic (alternativ), cele două Paraclise ale Maicii Domnului din Ceaslov.

Principala sărbătoare a Sfintei Maria, din 15 august, se numeşte oficial în biserica romano-catolică „Ridicarea la Ceruri a Fecioarei Maria”, iar în bisericile ortodoxe „Adormirea Maicii Domnului”. Recent, biserica anglicană a introdus „Sărbătorirea Binecuvântatei Fecioare Maria” la aceeaşi dată. În 15 august este celebrată şi Ziua Marinei, Sfânta Maria fiind ocrotitoarea marinarilor. La malul mării, dar şi în oraşele dunărene sunt organizate, de Sfânta Maria, manifestări religioase, artistice şi culturale.